Cum au fost date numele unor gadgeturi celebre

0
850
FOTO: Uncalno Tekno/Flickr (creative commons)
FOTO: Uncalno Tekno/Flickr (creative commons)

Un produs de top trebuie să aibă neapărat un nume interesant, care să-ți rămână în minte. Pentru unele pur și simplu vine o idee în câteva clipe, la altele e nevoie de ședințe de brainstorming și dezbateri intense. Iată povestea numelor a zece produse foarte cunoscute din domeniul tehnologiei:

iPod. În timpul conceperii mp3 player-ului Apple, lansat în 2001, Steve Jobs a transmis că strategia companiei va fi ca iMac-ul să fie în centrul celorlalte gadgeturi. Vinnie Chieco, un copywriter angajat în acea perioadă de Jobs, a povestit cum s-a ajuns la numele de iPod.

Potrivit lui Chieco, s-a făcut un brainstorming și s-a venit cu ideea că noul gadget ar putea fi ca o capsulă (eng. „pod”) care părăsește nava mamă, iMac-ul, dar se întoarce de fiecare dată pentru „alimentare” cu energie și muzică. Iar cu alăturarea literei „i” în fața „pod” s-a făcut legătura și de nume cu iMac. „i” ar veni de la internet, inspirație, informare, instruire, individual.

BlackBerry. În 1999, compania Research in Motion le-a cerut celor de la Lexicon Branding să le găsească un nume pentru gadgetul lor, care prima dată a fost conceput pentru e-mail-uri. Firma de consultanță s-a gândit că ar fi bine să fie un nume care să aibă legătură cu bucuria și să-ți inspiri o oarecare liniște. Unul dintre cei care s-au ocupat de branding a spus că mulțimea de butoane aduce cu un fruct cu multe semințe. S-a propus numele de căpșună, pepene și alte fructe până când, în cele din urmă, s-a stabilit că numele potrivit este BlackBerry (trad. „mură”).

Firefox. Prima versiunea a browser-ului de internet de la la Mozilla a purtat un alt nume la început – Firebird (trad. Pasăre de foc). Însă, cei de la Mozila s-au gândit să-i schimbe numele cu Firefox (trad. Vulpe de foc). De ce? „Pentru că e ușor de ținut minte. Sună bine. E unic. Ne place și nu l-a mai folosit nimeni”, și-au motivat alegerea cei de la Mozilla.

Twitter. Atunci când co-fondatorul Biz Stone a văzut aplicația de microblogging creată de Jack Dorsey în 2006 s-a dus cu gândul la modul în care comunică păsările între ele. „Toată lumea ciripește, se simte bine”, a spus Stone. Pentru a-i da numele rețelei a încercat să imite sunetul unei păsări – „twttr”. Ceilalți care au participat la brainstorming au mai adăugat și vocale și așa a apărut „Twitter”.

Windows 7. Cei de la Microsoft aveau aproape gata o nouă versiune a sistemului de operare Windows după Vista și erau în căutarea unui nume. Mike Nash, pe atunci unul dintre responsabilii în ceea ce privește dezvoltarea strategiilor pentru Windows, prezenta noul nume: „E simplu, aceasta este cea de-a șaptea lansare a Windows, deci „Windows 7” ar avea sens.

ThinkPad. Această gamă de notebook-uri a apărut în 1992. Numele a fost dat de divizia IBM care se ocupa de zona de producție. Însă reprezentanții corporației IBM nu prea au fost de acord cu numele. ThinkPad nu avea niciun număr, iar din punctul lor de vedere, orice producea IBM trebuia să aibă și o cifră în nume. Însă în cele din urmă a rămas acest nume, care a fost un adevărat succes de marketing.

Android. În 2005, Google a cumpărat în mare liniște un startup care purta numele de Android. Această divizie se ocupa de dezvoltarea sistemelor de operare pentru telefoane. Trei ani mai târziu a fost anunțat HTC Dream, primul telefon cu sistem de operare denumit la fel ca divizia care l-a dezvoltat, Android.

Wikipedia. Jimmy Wales și Larry Sanger, cei care au inițiat Wikipedia, au combinat cuvântul „wiki”, aplicația web ce permite utilizatorilor să adauge sau să modifice conținutul pe site, cu termenul „enciclopedia”. Numele a apărut în anul 2000.

Bluetooth. Acest tip de conexiune a fost dezvoltat de Sven Mattissson și Jaap Haartsen, doi suedezi care au lucrat la divizia de telefonie mobilă a Ericsson. Numele de Bluetoth vine de la cuvântul scandinav „Blåtand Blåtann”, porecla pe care o avea regele viking Harald I al Danemarcei din secolul al X-lea.

Harlad a reușit să unească Norvegia și Danemarca și a rămas în istorie și pentru ușurința cu care reușea să-i facă pe ceilalți să comunice între ei. Potrivit unor mituri, regele avea această poreclă, „dinte albastru”, pentru că mânca poarte multe afine care îi colorau dinții.

Wi-Fi. Phil Belanger, unul dintre membrii fondatori ai Alianței Wi-Fi a spus că acest nume a fost creat de o firmă de branding și că trebuia să fie cât mai atrăgător. „E simplu, vine de la Wireless Fidelity. Primele două litere luate din cei doi termeni și puse împreună s-au potrivit de minune”, e de părere Phil Belanger.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here