48% dintre românii victime ale clasei de viruși ransomware au plătit pentru a-și recupera datele personale de pe terminalul blocat de cea mai prolifică amenințare a momentului, arată un studiu realizat de iSense Solutions, la comanda Bitdefender.
Astfel, probabilitatea ca hackerii să facă bani de pe urma acestui tip de software periculos este foarte ridicată, în condițiile în care 52% dintre utilizatorii de internet spun că sunt dispuși să achite o sumă de bani în eventualitatea unei infectări și a pierderii accesului la informații.
Raportările interne ale Bitdefender nu fac decât să întărească amploarea amenințării ransomware. Datele arată că mai bine de jumătate dintre fișierele malware care se adresează utilizatorilor din România conțin unele forme ale clasei de viruși ransomware: preponderent Cryptowall, CryptoLocker și alte variante.
Amenințările cibernetice de tip ransomware, care vizează atât consumatori individuali, cât și companii, au făcut de 20 de ori mai multe victime la nivel mondial în ultimul an față de anul precedent prin blocarea dispozitivelor și solicitarea de recompense și au depășit, în premieră, nivelul de 1.000.000 de mostre unice de viruși. Utilizatorii sistemelor de operare Windows, Android, Linux și, în viitor, Mac OS riscă să li se blocheze dispozitivele mobile și conținutul acestora de către un virus de tip ransomware, care solicită o răscumpărare cu o valoare medie cuprinsă între 100 și 500 de dolari pentru deblocarea terminalelor criptate, prin furnizarea codului de decriptare corespunzător.
Potrivit studiului realizat de Bitdefender, românii spun că ar plăti în primul rând pentru programele software din computer, urmate de documentele de serviciu și de fotografiile personale. Suma medie pe care ar fi dispuși să o plătească este de 550 de lei.
Studiul mai arată că un sfert dintre respondenți nu știu sau nu au auzit de ransomware, iar 3% îl asociază cu alte produse sau servicii (automobile, branduri de cosmetice, nume de orașe, etc.). Totuși șapte din zece români chestionați au asociat denumirea ransomware cu un virus informatic cu caracter general, în timp ce mai puțin de jumătate (47%) l-au definit în mod corect drept „un virus care împiedică sau limitează accesului la datele de pe computer”.
Principalele surse de infectare a terminalelor cu virușii de tip ransomware sunt paginile de internet compromise, e-mail-urile primite și fișierele provenite din surse îndoielnice, conform opiniilor celor chestionați. În plus, 71% dintre români au perceput ransomware drept o amenințare constantă pe durata anului calendaristic, independentă de evenimente precum Black Friday, sărbătorile de iarnă, Paștele sau Ziua Îndrăgostiților.
Specialiștii Bitdefender anticipează că versiunile din 2016 ale ransomware nu se vor mai limita doar la criptarea fișierelor și la solicitarea de recompensă, ci vor trece la șantajul utilizatorilor și amenințarea lor cu publicarea fotografiilor sau documentelor pe Internet, dacă recompensa nu este plătită. Astfel, deși victimele vor putea să recupereze gratuit datele criptate de pe Internet, acestea vor putea fi accesate și de către terți, cauzând importante prejudicii de imagine.
Cei de la Bitdefender spun că suita lor de soluții destinată consumatorilor casnici, Bitdefender 2016, utilizează o tehnologie inovativă capabilă să protejeze datele personale ale utilizatorilor de temuții viruși de tip ransomware. Pentru a detecta și bloca astfel de amenințări, Bitdefender interzice aplicațiilor de origine incertă să șteargă sau să modifice documente, imagini sau videoclipuri stocate în directoarele populare, precum My Documents, My Pictures sau My Videos. Funcționalitatea Ransomware Behavioral Detection (RBD) analizează activitatea tuturor aplicațiilor pentru a detecta comportamente similare clasei de viruși ransomware și pentru a bloca orice aplicație care încearcă să cripteze date de pe terminalul utilizatorului.
Studiul iSense Solutions a fost realizat la comanda Bitdefender în România, Statele Unite ale Americii, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Germania, Franța și Danemarca, în cursul lunii noiembrie 2015, pe un eșantion reprezentativ de 1.906 respondenți la nivel de vârstă, sex și regiune în piețele vizate. Marja de eroare pentru studiul de pe piața locală este de ±6,88% la un nivel de încredere de 95%.
FOTO: Thomas Heylen/Flickr (creative commons)